Microregiunea TRIPLEX CONFINIUM reprezintă un teritoriu compact constituit din arealul administrativ a 15 de unităţi administrativ – teritoriale din judeţul Timiş, un spaţiu geografic situat la granița Romaniei cu statele Ungaria și Serbia. Încadrarea în teritoriul naţional este una central-vestică a țării în Câmpia Mureşului inferior pe râul Aranca. Teritoriul este populat încă din cele mai vechi timpuri de români iar ulterior și de minorități ale sârbilor, bulgarilor, germanilor și a romilor.
Întreaga suprafaţă a teritoriului Microregiunii TRIPLEX CONFINIUM se încadrarează în teritoriul naţional în partea vestică, cu un mare avantaj faţă de axele economice, iar în ceea ce priveşte cel judeţean se poziţionează în partea central-vestică a judeţului Tmiş, într-o zonă aproape plană de câmpie şi dealuri joase, tranzitată de principalele căi comunicaţii rutiere şi feroviare, cu un mare potenţial de dezvoltare economică. În privinţa formelor de relief, se pun în evidenţă tersale inferioare ale principalelor văi, urmele unora dintre văile părăsite mai ales în câmpiile de subsistenţă şi crovurile, mai frecvente în câmpia Jimboliei determinate de prezenţa loessului sau a depozitelor loessoide pe suprafeţe relative plane. Cele 15 UAT din microregiunea GAL Triplex Confinium sunt localizate în Câmpia Banatului. Relieful prezintă și unele dealuri mai izolate cu înălţimi semnificative, uneori chiar depăşind pragul de 100 m altitudine.
Suprafaţa totală a teritoriului GAL Banatul de Nord este de 1095,59 kmp sau 109.559 ha (Sursa INS), la o populaţie totală de la ultimul recensământ de 57.443 locuitori (sursa INS), repartizată în cele 14 comune componente: Beba Veche, Becicherecu Mic, Biled, Cenad, Dudeştii Noi, Dudeştii Vechi, Lovrin, Periam, Pesac, Şandra, Satchinez, Teremia Mare, Tomnatic şi Vâlcani la care se adugă oraşul Sânnicolau Mare. Cea mai mare parte a teritoriului o reprezintă suprafața agricolă, agricultura practicându-se în ultimi ani pe suprafețe extinse de către mai operatori economici în acest domeniu de activitate.
1.CLIMA ȘI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR
Climatul din acestă zonă este specific de câmpie, cu altitudini scăzute, cu temperaturi mai ridicate decât în zona înaltă, şi precipitaţii cu cantităţi mai ridicate din cauza influenţelor vestice. Fenomenul de secetă se întâlnește pe perioade scurte de timp. Tipul climatic predominant este cel continental, cu o uşoară influenţă mediteraneană, cu ierni în general blânde, veri călduroase, toamne lungi şi treceri bruşte de la iarnă la vară. Datorită poluării din ultimi ani se resimt fenomene climatice ce deviază de la tiparul obișnuit al climei din această zonă ca: trecerea bruscă de la iarnă la vară, temperaturi peste medie și ridicate iarna, ploi abundente și vijelii pe timpul verii. La începutul locuirii acestor meleaguri aproape întrega zonă era acoperită de păduri ajungându-se în zilele noastre din cauza defrişărilor treptate de-a lungul secolelor pădurea să se restrângă. Teritoriul dispune de o vastă rețea hidrografică, principalii colectori ai acesteia find râurile Bega Veche şi Aranca, fiecare dintre ele formând un bazin de colectare extins în partea estică.
2.DEMOGRAFIA ȘI POPULAȚIA
Din punct de vedere al demografiei populația este în continuă schimbare din cauza unei dinamici accentuate. La ultimul recensământ din 2011 populaţia totală a teritoriului Microregiunii TRIPLEX CONFINIUM, s-a ridicat la cifra de 57443 locuitori în scădere cu 4961 locuitori față de recensământul din 2002 când populaţia Microregiunii TRIPLEX CONFINIUM era de 62404 locuitori. Astfel rata de scădere a populaţiei în termenul dintre cele două recensăminte 2002 – 2011 este de – 551,22 locuitori/an. Din punct de vedere al natalități niciuna dintre unitățile administrative partenere nu a înregistrat spor natural. Problema scăderi considerabilă a natalităţii în Microregiunii TRIPLEX CONFINIUM se datorează scăderii populației
|
||||||||||||
tinere din cauza migrației. Densitatea populației teritoriului este de 52,43 loc/km².
În funcție de apartenența etnică populația microregiunii este compusă din cetăţeni de naționalitate română în proporție de 78,26% maghiari 4,77%, germani 1,56% ,bulgari 5,1%, de etnie rromă 5,03% şi nedeclaraţi 5,38% (sârbi, slovaci și alte nationalitați)
- INFRASTRUCTURA TERITORIULUI
Doua unităţi administrativ-teritoriale (comuna Becicherecu Mic si Lovrin) nu dețin rețele de alimentare cu apă din cele 15 de UAT din microregiune. Doar în două unităţi administrativ-teritoriale (comuna Tomnatic şi Biled) exista și funcționează rețele de canalizare, in 4 unitati administrative exista doar partial și în construcție iar restul unităților administrative nu sunt dotate cu rețele de tratare apă menajeră (canalizare).Gazul metanlipseşte în 100 % din cele 15 unitațile administrativ-teritoriale.Infrastructura de acces (drumuri și străzi) este slab dezvoltată. Din totalul de drumuri comunale și străzi 39,09% sunt asfaltați și asigură cetățenilor un acces facil restul sunt neasfaltați pietruiți și de pământ – 60,91% și de multe ori asigură un acces greoi și nesatisfăcător. Mai bine de jumătate din drumurile și străzile localităților nu sunt corespunzătoare din punct de vedere practic și estetic. Totodată, cea mai mare parte din străzi nu sunt prevăzute cu trotuare, rigole, accese la proprietăți sau zone amenajate pentru acces pietonal. În cadrul sondajului realizat la nivelul regiuni cea mai mare dintre respondenți se declară nemulțumiți de infrastructura din teritoriu în special de faptul că drumurile și străzile sunt neasfaltate iar în multe locuri accesul la proprietăți se face cu dificultate.
La întrebarea “Ce tipuri de investiții publice credeți că ar trebui să realizeze primăria în localitatea dumneavoastră” din cadrul sondajului realizat într-o activitate de consultare publică premergătoare scrierii Strategiei aproximativ 78% dintre cetățenii respondenți au declarant că in localitate este nevoie de reabilitarea infrastructurii și în special a infrastructurii de acces (străzi, trotuare, rigole, podețe).
Comunele dispun în intravilanul domeniului public de spații de diferite suprafețe care sunt neamenajate și care nu oferă o înfățișare atrăgătoare localității. Parcurile și locurile de joacă pentru copii sunt insuficiente sau lipsesc în parte din localități și cele care există sunt slab dotate și neamenajate corespunzător.
Există în domeniul public cladiri ce aparțin unităților administrative care sunt degradate fivic și necesită reparații și/sau renovare. Unele clădiri ce servesc ca și sedii de primării necesită reabilitare și/sau renovare precum și dotare cu mobilier specific (interior și exterior) precum și cu tehnică de calcul pentru a face față serviciilor publice. Unele cămine sau centre culturale necesită reabilitare/renovare.
Teritoriul dispune în fiecare unitate administrativă de servici de siguranță (posturi de poliție și servici de intervenție pentru situați de urgență) însă aceste servici sunt insufiicient de dotate raportat la necesitățile actuale. În gereral serviciile publice de la nivelul UATurilor din zona rurală a teritoriului sunt slab dotate.
Toate comunele dispun de energie electrică și iluminat public stradal însă nu dispun de spații adecvate destinate așteptării mijloacelor de transport în comun.
În ceea ce privește rata infracționalități, în urma analizei evoluției în ultimi 5 ani ea nu s-a îmbunătățit considerabil, în anul 2015 find înregistrate 432 de acte de infracționalitate, cu 8 acte infracționale mai mult ca și în anul 2014 când au fost înregistrate doar 424 acte infracționale. Se remarcă nevoia unor activități menite să crească nuvelul de protecție al cetățenilor cum ar fi instalarea de sisteme de supraveghere a spațiului public.
- EDUCAȚIA ÎN TERITORIU
La nivelul unităților administrative ce compun teritoriul există un număr de 19 școli cu clasele I-IV , 18 școli cu clasele I-VIII , 7 licee și 21 de gradinițe. Raportat la ultimii 5 ani numărul de elevi din cadrul instituților de învățământ a crescut în anul 2015 (când s-au înregistrat 6771 elevi) față de anul 2011 (când s-au înregistrat 5131 de elevi) însă a scazut raportat la ultimi 2 ani (în 2014 au fost înregistrați 6923 de elevi).
Cu toate că numărul de elevi și de tineri este ridicat în regiune prin comparație cu alte zone, foarte puțini dintre aceștia rămân în teritoriu după finalizarea studiilor. De regulă migrează spre principalul pol de dezvoltare economică din Județul Timiș – Zona Timișoarei fie srabilindu-și domiciliul în acea zonă, fie doar locul de muncă și astfel necontribuind financiar la dezvoltarea zonei rurale în care s-au nascut și și-au urmat studiile. Motivele invocate pentru neatractivitatea satului pentru tineri deduse în urma chestionarului de consultare efectuat în vederea elaborării Strategiei de Dezvoltare sunt legate de INEXISTENȚA LOCURILOR DE MUNCĂ.
In zonă lipsește Infrastructura pentru formarea profesională a adulților, respectiv nu există centre de formare profesională a adulților sau centre de evaluare și certificare de competențe profesionale dobândite în alte contexte decât cele formale.
- INFRASTRUCTURA SOCIALĂ ȘI DE SĂNĂTATE (evidențe existente la nivel instituțional – teritorial în cadrul instituțiilor publice).
În zona delimitată de parteneriat există un singur cămin de bătrîni în localitatea Sânicolau Mare, două adăposturi sociale. Există operativi 11 asistenți maternali. În general serviciile sociale de la nivelul microregiunii au ca și grup țintă în doar vârstnicii și copii orfani.
În zonă nu există servici sociale destinate și altor tipuri de beneficiari cum ar fi familiile afllate în dificultate (inclusiv familiile din comunitățile de romi). Încadrarea în acest tip de familie se face pe baza unor criterii cun ar fi numărul de membrii ai familiei, faptul că sunt sau nu monoparentale, cu venituri mici și beneficiare de ajutor social și/sau ajutor de încălzire de încălzire. Conform datelor existente la birourile de asistență socială din cadrul unităților administrative-teritoriale conform evidențelor există aproximativ 3628 de persoane care pot fi încadrate ca fiind în dificultate.
În ceea ce privește zonele și/sau unitățile administrativ-teritoriale în care numărul familiilor și persoanele aflate în dificultate este mai ridicat în comunele Lovrin, Satchinez și Tomnatic.Accesul la servicile de ambulanță este greoi datorită distanței până la spital pentru comunele mai îndepărtate de prima unitate de primire urgențe și mai ales pentru categorile vulnerabile.
5 ECONOMIA LOCALĂ (Sursa: evidențele existente la nivelul UATurilor)
Teritoriul GAL Triplex Confinium, ținând cont și de poziționarea acestuia (aproppe de graniță, dealungul unor rute economice, în apropiere de municipiul Timișoara) este un teritoriu dezvoltat din punct de vedere economic.
În anul 2015, valoarea totală a veniturilor la bugetele locale ale tuturor unităților administrative a fost în creștere ceea ce reprezintă un indicator clar al dezvoltării comunităților.
Mediul de afaceri local este reprezentat de 1732 de structuri de afaceri (operatori economici) din care cei mai numeroși operatori activează în sectorul de servici 45,03% urmat de sectorul de comerț, 26,09%, sectorul agricol 19,80% și cel industrial cu 9,98%. Având în vedere poziționarea în zona de graniță activitățile de comerț și servicii sunt cele care domină economia teritoriului. Luând în considerare apropierea de Timișoara – polul de dezvoltare economică din zona Banatului industria este slab reprezentată și în special industria de prelucrare. În cadrul răspunsurilor la chestionarele ce au facut obiectul sondajului premergător elaborării Strategiei cea mai mare parte dintre respondenți au opinat că este nevoie de dezvoltarea industriei și comerțului în vederea creerii de locuri de muncă.
Ținând cont de potențialul agricol al teritoriului numărul de agenți economici ce activează in agricultură este mic din cauza existenței fermelor mari care dețin exploatații vaste dar care oferă zonei foarte puține locuri de muncă raportat la suprafața teritoriului folosit. Din punct de vedere al agriculturi în teritoriu aceasta tinde spre comasarea parcelelor în tarlale mari, utilizate de mari societăți agricole. Fermele mici și mici producători agricoli se consideră în pericol, cauza fiind dotarea precară cu echipamente și utilaje care să-i ajute să devină competitivi. Conform datelor existente la registrele agricole ale unităților administrative ce compun teritoriul numărul certificatelor de producător solicitate a scăzut în anul 2015 (când au fost emise un număr de 1104 certificate) față de anul 2014 (1149 certificate) cu 45 de certificate ceea ce demonstrează scăderea activități agricole și dispariția micilor producători. Totodată, deși mai sunt mici producători agricoli aceștia nu cooperează iar organizațile agricole ale micilor producători sunt puține și slab reprezentate.
Din punct de vedere al turismului zona se ridică doar la un nivel mediu existând un număr de 58 de pensiuni care se adresează în special turismului de tranzit și mai puțin celui de agrement. În zonă nu sunt trasee turistice deși există multe obiective importante de vizitat (7 ari naturale protejate, 6 situri natura 2000, 5 parcuri arheologice 16 monumente, cladiri de importanță istorică și culturală) care nu sunt promovate. În 8 unități administrativ-teritoriale nu există nici o unitate de cazare turistică.
Pe teritoriul parteneriatului GAL se găsesc edifici cu mare valoare culturală și arhitecturală cum ar fi Biserica ortodoxă sârbească din orașul Sânicolau Mare, monumentul Sfânta Treime din Sânicolau Mare, Conacul Nako, statuia Sfântului Ioana Nepomuk, Biserica Romano-catolică din Satchinez, cetatea de pământ din Satchinez, Biserica Romano-catolică Sfântul Ioan Nepomok din Periam, Biserica Mutarea Moaștelor Sf. Nicolae din comuna Becicherecu Mic,Biserica Romano-Catolică Sf. Vendelin-comuna Dudeștii Noi, Ansamblul rural Zona Pieței -Comuna Șandra, Ansamblul rural Zona Pieței și a parcului -comuna Teremia Mare,
Biserica Romano Catolică Pogorarea Duhului Sfânt – comuna Teremia Mare, Monumentul Sf. Treime – comuna Teremia Mare, Ansamblul conacului Litay-comuna Lovrin, Biserica Sf. Nascătoare de Dumnezeu -comuna Beba Veche.
Arhitectura locuințelor și a celor mai multe cladiri este de tip germanic. Așezarea și administrarea urbanistica a cladirilor și a căilor de acces este specifică satelor bănățene cu puternice influențe germenice.
Zone Natura 2000 din teritoriu (Conf anexei la Ghidul Solicitantului): Orasul Sannicolau Mare – situl Lunca Muresului Inferior, Comuna Dudeştii Noi –situl Becicherecu Mic, comuna Teremia Mare- situl Teremia Mare-Tomnatic, comuna Tomnatic- situl Teremia Mare-Tomnatic, Comuna SatChinez-situl Mlaştina Satchinez, comuna Periam –situl Lunca Mureşului Inferior, comuna Biled-situl Mlaştina Satchinez, comuna Becicherecu Mic-situl Becicherecu Mic, comuna Cenad- situl Lunca Mureşului inferior, Comuna Lovrin-situl Teremia Mare –Tomnatic.
Minorități etnice locale bine închegate de minorități se găsesc în localitatea Sânicolau Mare (maghiari 890 persoane), Cenad (maghiari 520 persoane), Beba Veche (maghiari 498 persoane) în Satchinez (romi 496 persoane) în Cenad (romi 496 persoane). În localitatea Sânicolau Mare există o comunitate de cetățeni de etnie germană în număr de 259 persoane